Cum să scriu o lucrare științifică

Dacă vrei, poți să descarci textul de mai jos, ca pdf., de la pagina de „Universitare”. Așadar, citește-l mai întâi, apoi click aici.

CUM SE REDACTEAZĂ O LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ

 

 

Indiferent de subiectul ei, o lucrare științifică trebuie să respecte anumite norme de întocmire a aparatului de note și a bibliografiei, precum și niște norme de tehnoredactare. Aceste din urmă sunt variabile, de obicei fiind fixate de către cei care solicită lucrarea (comitetul unei publicații periodice, organizatorii unei conferințe etc.). La Facultatea de Litere din Cluj, cutuma academică pretinde redactarea cu TNRoman de 12 pct, spațiat la 1,5 rânduri pe o pagină cu margini uniforme de 2,5cm, cu excepția celei din stânga, de 3cm (aici se leagă lucrarea de obicei).

Normele de întocmire a sistemului de referințe sunt însă fixe, funcție de sistemul ales, care trebuie respectat întocmai de la începutul până la sfârșitul lucrării.

 

1. Sistemul european (francez), recomandat tradiţional de Academia Română

 

 

BIBLIOGRAFIA se întocmeşte alfabetic (numerotată sau nu), după numele autorilor, cu menţionarea opţională (între paranteze drepte) a anului în care a apărut prima ediţie a cărţii, după modelul: Nume, Prenume, Titlul cărții, Editura, Locul, Anul

ex.: Blaga, Lucian, Experimentul şi spiritul matematic, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998 [1969]

- titlul cărţii se scrie cu litere cursive (italice), despărţindu-se prin virgulă atît de numele autorului, cît şi de indicaţiile de editare

- în cazul antologiilor sau al volumelor colective, enciclopediilor, dicționarelor, numele antologatorului este urmat, între paranteze, de indicaţia: (ed.) sau (coord.) dacă este un singur editor/ coordonator sau (eds.), (coord.) dacă sînt mai mulţi,

ex.: Brunn, Alain (ed.), L’auteur. Textes choisis et presentés, Flammarion, Paris, 2001

- titlurile de publicații periodice (reviste şi ziare), precum şi titlurile articolelor din periodice sau din culegeri şi antologii de texte se dau cu caractere normale, între ghilimele,

ex.: Cesereanu, Ruxandra, “Provincia cărturarilor”, în “Familia”, vol. 13, anul LXXI, iunie-iulie, nr. 3-4/2003, p.11

SAU:

Booth, Wayne C., “La seduction entre les lignes” în Alain Brunn (ed.), L’auteur. Textes choisis et presentés, Paris, Flammarion, 2001

-în cazul periodicelor se recomandă citarea, acolo unde este posibil, inclusiv a volumului, anului și datei de apariție (vezi cu roșu în exemplul anterior din „Familia”)

 

APARATUL DE NOTE: poate fi alcătuit doar din note de subsol, respectiv note de final, sau şi din note de subsol, şi din note de final. În acest ultim caz, notele de final sînt cele mai importante, notele de subsol rezervîndu-se unor comentarii legate de traducere, polisemii etc. Notele de final pot apărea la sfîrşitul lucrării, departajate pe secţiuni marcate prin titlurile capitolelor în care apar – caz în care numerotaţia nu se reia la fiecare început de capitol – sau la fiecare final de capitol, caz în care numerotaţia reîncepe de la 1 cu fiecare nou capitol.

Dacă cităm în text, în limba română, din lucrări în alte limbi, în traducerea noastră, aceste citate vor apărea în text în original și vor fi marcate cu notă, iar la subsol se va oferi traducerea citatului. Uneori se permite ca traducerea să lipsească: dacă lucrarea este de strictă specialitate, adresată unui public specializat și dacă limba din care se citează este de mare circulație internațională. Ideal este ca, la primul citat de acest fel, nota de subsol să menţioneze: „Citatele din lucrările în alte limbi decît limba română apar în traducerea autorului acolo unde nu se menţionează traducătorul.” Dacă citatul este dintr-o carte deja tradusă în limba română, este obligatoriu să folosim respectiva traducere, cu menţionarea în notă a numelui respectivului autor. Trebuie evitate traducerile duble, adică citarea lui Jean-Paul Sartre după un volum în engleză: se va folosi fie originalul francez, fie traducerea românească.

 

ABREVIERI necesare în redactarea notelor:

- prima ocurenţă în note a unui autor, lucrări etc. se dă complet, exact ca în bibliografie (cu excepția numelui, care se dă în ordinea obişnuită, fără virgulă, după modelul Prenume Nume), cu menţionarea obligatorie a numărului paginii. De cîte ori apare o referinţă nouă, se dau în notă toate indicaţiile din bibliografie.

- pentru referințele de pe internet (webografice), prima trimitere se face respectând tiparul:

Prenume Nume, „Titlul articolului”, http://www.adresasiteului, data publicării articolului, accesat ultima dată pe data de xxxx, la URL: http://toata_bara_de_link a paginii, după care următoarele ocurențe respectă tiparul bibliografic obișnuit

- idem sau id. – înseamnă “acelaşi autor” şi referă la autorul menţionat în nota imediat anterioară. Se foloseşte dacă numele autorului este recurent în note consecutive.

- ibidem sau ibid. – înseamnă “în acelaşi loc” şi referă la lucrarea şi pagina menţionate în nota imediat anterioară; dacă referinţa este aceeaşi lucrare, dar la o pagină diferită, se menţionează şi noul număr de pagină (ex. Ibid., p.34). Pentru că referă la un titlu de operă, se dă cu caractere cursive (italice). Se foloseşte dacă numele operei este recurent în note consecutive.

- op.cit. sau loc.cit., respectiv lucr.cit. – înseamnă “opera citată”, “locul citat”, respectiv “lucrarea citată”, se dă cu cursive pentru că referă la o operă şi se foloseşte dacă utilizarea lui Idem, ibidem nu este posibilă, pentru că între prima ocurenţă a unui autor, cu opera lui (în nota 2, să spunem), şi ocurenţa a doua a aceluiaşi autor, cu aceeaşi operă (în nota 5, de pildă), există notele 3 şi 4 care referă la altceva. Utilizarea acestei trimiteri este posibilă numai dacă bibliografia nu conţine mai multe titluri ale aceluiaşi autor (caz în care, în loc de op. cit. vom folosi titlul operei la care trimitem, fără alte indicații).:

ex.: la nota 2 avem:

Lucian Blaga, Experimentul şi spiritul matematic, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 27;

la notele 3 şi 4 se trimite la alţi autori. Atunci, la nota 5 reţinem doar:

Lucian Blaga, op.cit., p. 39.

- apud – înseamnă “după” sau “după cum apare la” şi se utilizează pentru citatele preluate, adică referă la un autor, operă, pagină citat(e) de un alt autor, operă, pagină, care se află în bibliografia noastră,

ex: Johann Wolfgang Goethe, Zur Farbenlehre, 1812, p.439, apud Lucian Blaga, Experimentul şi spiritul matematic, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998, p.188.

- cf. sau v., respectiv v. şi – înseamnă “confer” sau “vezi”, respectiv “vezi şi”, referă la lucrarea sau lucrările în care apare argumentul (ideea, conceptul) pe care îl susţinem în text, cu cuvintele noastre (sau în parafrază, dar nu în citat), acolo unde operăm nota. De exemplu, într-o lucrare unde susţinem ideea că autorul este o ficţiune, vom marca o notă, iar în corpul notei vom da:

Cf., urmat de numele unui singur autor, cu titlul operei (după modelul din bibliografie) unde apare această idee, sau chiar a mai multor autori, cu operele lor, unde ideea este prezentă. De fapt, cf. introduce câte o mini-bibliografie pe o anumită temă pe care o atingem în argument. Cu cf., menţionarea paginii sau a paginilor este opţională. Nu se foloseşte cf. pentru a da în notă autorul şi opera din care este extras un citat din textul nostru. Dacă vrem să dăm referinţele unui citat din text, nota va conţine, fără altă menţiune, numele, titlul şi restul indicaţiilor din bibliografie, cu numărul paginii menţionat obligatoriu.

- v. sopra sau v. infra – înseamnă “vezi mai sus” şi “vezi mai jos” şi, utilizate într-o notă, trimit la nota anterioară, respectiv următoare.

- passim – înseamnă “fără loc precizat, în trecere” şi referă la la lucrarea sau lucrările în care apare argumentul (ideea, conceptul) pe care îl susţinem în text, înseamnând că argumentul nu este precizat la o pagină anume. Nota va conţine indicaţia după modelul bibliografic, dar în loc de pagină apare passim

- subl.aut. sau s.a., respectiv subl.m. sau s.m. sînt urmate de o liniuţă de despărţire după care urmează iniţialele celui care face sublinierea şi se dau între paranteze în corpul textului, unde apare o subliniere în citatul dintr-un autor, operă:

ex. (s.a. – L.B.) pentru autorul Lucian Blaga sau (s.m. – C.X) pentru comentatorul lui Blaga, Cutare Xulescu

- (sic!) – se dă în corpul textului, dacă trebuie să cităm fragmente care conţin greşeli de gramatică, de exprimare, anacronisme, inexactităţi recunoscute etc.

 

 

2. Sistemul american bazat pe Chicago Manual of Style, ediţia a 14-a, University of Chicago Press, 1993 şi MLA Handbook for Writers of Research Papers, ediţia a 6-a).

 

Dacă sistemul francez lasă o oarecare autonomie bibliografiei faţă de aparatul de note (practic toate titlurile şi indicaţiile de editare apar în note, dacă acestea sînt corect elaborate), sistemele Chicago sau MLA se bazează pe perechi de referinţe: dacă primul termen al perechii este intrarea bibliografică, al doilea va fi notaţia din text. Descrierea acestui sistem conţine, de aceea, întîi intrarea bibliografică şi apoi felul în care este aceasta utilizată în corpul textului. Este important de remarcat că, utilizînd acest sistem, aparatul de note se reduce, practic, numai la notele care conţin comentarii pe care le considerăm necesare, nu şi la cele care precizează referinţa.

 

BIBLIOGRAFIA se întocmeşte alfabetic la sfîrşitul lucrării,după numele autorului. Indicaţiile nu se despart prin virgulă, ci prin punct. După anul ediţiei consultate se poate menţiona, dacă este important, de obicei în cazul lucrărilor considerate “clasice”, între paranteze drepte, anul primei apariţii a respectivei cărţi. Intrarea bibliografică va avea modelul:

ex. Blinksworth, Roger. 1987. Converging on the evanescent. San Francisco: Threshold Publications

Un citat de la pagina 23 a acestei lucrări va apărea în corpul textului, fără notă, imediat ce am încheiat ghilimelele, ca:

ex. (Blinksworth 1987, 23)

- dacă avem autori cu acelaşi nume, dar cu prenume diferite, în text este necesară şi indicarea iniţialei prenumelui, care altfel nu apare,

ex: (Blinksworth, R. 1987, 23) spre deosebire de (Blinksworth, A. 1998, 213)

- dacă avem la acelaşi autor, în acelaşi an, lucrări diferite, le vom numerota literal în bibliografie, după anul apariţiei,

ex.: Blinksworth, Roger. 1987a. Converging on the evanescent. San Francisco: Threshold Publications

Blinksworth, Roger. 1987b. Emergent blah-blah. San Francisco: Threshold Publications CARE APAR ÎN TEXT CA: (Blinksworth 1987a, 23), respectiv (Blinksworth 1987b, 478)

- dacă sînt mai mulţi autori sau mai mulţi editori ai aceleiaşi lucrări, doar primul suferă inversiunea Nume, Prenume, numele celorlalţi se dau în ordinea obişnuită,

ex.: Collins, Geoffrey şi Matthew D. Wortmaster (eds.). 1953. The collected works of C. Farthington Pennyloss. Boston: C.F. Pennyloss. APARE ÎN TEXT DREPT: (Collins şi Wortmaster 1953, 127)

- pentru sursele citate de pe internet (webografice), dăm formatul:

ex. Numele autorului, Prenumele (sau iniţială). (Data documentului, dacă diferă de data accesării). “Titlul documentului”. Titlul lucrării complete, dacă este accesibil. Versiunea sau numărul file-ului, dacă este cazul. (Ediţia sau revizuirea, dacă e cazul). www.toata_bara_de_link, adică protocolul şi adresa, calea de acces sau directoarele (data accesării)

ex: Burka, L.P. (1993). “A hypertext history of multi-user dimensions”. MUD history. http: //www.utopia.com/talent/lpb/muddex/essay (2 august 1996). APARE ÎN TEXT CA (Burka 1993)

- pentru articolele din periodice: Cesereanu, Ruxandra. 2003. “Provincia cărturarilor”. Familia 3-4/2003: 11 APARE ÎN TEXT CA (Cesereanu 2003, 11).

- antologatorii se dau în bibliografie urmaţi de paranteza (ed.), sau (eds.) dacă sînt mai mulţi, dar în text se dă indicaţia corespunzătoare autorului cuprins în antologie, la care se referă nota.

- pentru studiile din antologii sau culegeri:

ex. Booth, Wayne C. 2001. “La seduction entre les lignes”, antologat în L’auteur. Textes choisis et presentés par Alain Brunn (ed.). Paris: Flammarion, 219-223. APARE IN TEXT CA: (Booth 2001, 220).

- SAU (tot pentru situaţia de mai sus), este posibil:

ex. Booth, Wayne C. 2001. “La seduction entre les lignes”, în Brunn (ed.) 2001, 219-223.

La această din urmă formulă este necesar să creăm două intrări bibliografice, una pentru titlul articolului (ca mai sus), şi una pentru culegere:

ex. Booth, Wayne C. 2001. “La seduction entre les lignes”, în Brunn (ed.) 2001, 219-223

Brunn, Alain (ed). 2001. L’auteur. Textes choisis et presentés. Paris: Flammarion APARE IN TEXT TOT CA: (Booth 2001, 221)

- pentru citatele împrumutate, dacă nu vrem să utilizăm apud sau citat de în notă de subsol, ca în sistemul european, se creează în bibliografie tot două intrări, una pentru autorul citat, iar a doua pentru autorul care citează:

ex. Blaga, Lucian. 1998 [1969]. Experimentul şi spiritul matematic. Bucureşti: Humanitas

Goethe, Johann Wolfgang. 1812. Zur Farbenlehre. 439, în Blaga 1998, 188

APARE IN TEXT CA: (Goethe 1812, 439).

- pentru citatele în alte limbi din corpul textului se marchează notă, iar la subsol se poate oferi traducere cu menționarea (v. mai sus), ca în sistemul anterior, a paternității traducerii. Pentru traducerile care nu ne aparţin, nota de subsol va menţiona traducerea utilizată. Dacă lucrarea din care cităm este deja tradusă în românește, este obligatorie utilizarea traducerii existente, nerecomandându-se traducerea autorului.

 

OBSERVAȚII GENERALE: Notele se spaţiază la fel, dar se culeg cu caractere de 11. Indiferent de sistemul utilizat (care trebuie să fie acelaşi de la începutul pînă la sfîrşitul lucrării), înainte de menţionarea bibliografiei, recomand introducerea unui pasaj de text care să clarifice pentru ce variantă de organizare a aparatului critic s-a optat, ce traduceri s-au folosit (sau, după caz, dacă avem traducerea autorului) şi cum s-au citat sursele de pe internet, pentru care sistemul european nu are recomandări diferite. Sistemul al doilea, american, eliberează mult pagina de obstacole referențiale, fiind mai prietenos în lectură și presupunând un număr mai mic de semne (de vreme ce accentul cade pe întocmirea bibliografiei). Primul, deși mai tradiționalist, este utilizat pe scară largă în România.

(Alcătuit de lect. dr. Mihaela Ursa, Facultatea de Litere, Cluj-Napoca)

Descarcă pdf. aici.

This entry was posted in Acidemice and tagged . Bookmark the permalink.

43 Responses to Cum să scriu o lucrare științifică

  1. Cornelia Guju says:

    Umberto Eco are ‘Cum sa scriu o lucrare stiintifica’ (eu am varianta in germana, Wie Man Eine Wissenschaftliche Arbeit Schreibt)

  2. mihaelaursa says:

    da, stiu, cum sa scrii o lucrare de licenta. doamne fereste sa fac comparatii, miza mea este, din nou, minora.

  3. Silvanus says:

    Bogdaproste!Sa fie primit :D

  4. mihaelaursa says:

    glad I could be of service!

  5. dum_spiro_spero says:

    foarte folositor….ma gandeam sa dau o tura pana la avizierul de langa catedra de comparata sa copiez toata chestia….mult mai practic asa. Multumim

  6. celica says:

    trebuie vazut care este forma ce poate fi acceptata pentru redactare si apoi de publicare,care sunt formele de punctuatie

    • mihaelaursa says:

      Bineinteles că, dacă trimiteti un text la un colocviu/ simpozion/ volum colectiv/ revistă, veti respecta cerintele de redactare. “Forme de punctuatie” nu exista, iar “normele” – daca la ele va refereati – sunt aceleasi in limba romana, indiferent pentru ce/ cine scrieti. De exemplu, virgula si punctul se asaza imediat dupa cuvant si se spatiaza obligatoriu fata de cuvantul urmator…

  7. mecu says:

    este bine venita cu toate precizarile facute dar ,improbabil cand este vorba de lucrari stiintifice, si in cazul afirmativ,nu se stie daca se publica ,din cel putin zece motive pe care nu le expunem,dar este bine venita aceasta prezentare

    • mihaelaursa says:

      Aveti grija si dvs. la spatierea semnelor de punctuatie. Respectarea normelor de mai sus nu garanteaza decat calitatea formala a tehnoredactarii unei lucrari, nu si calitatea continutului sau a stilului, originalitatea etc.

  8. bogdanodagescu says:

    Din cand in cand, mai revenim la textele esentiale, textele mari. Iar eu am pagina asta deschisa in mod constant pe laptop de vreo saptamana :D Mai uiti una, alta, iti mai aduci aminte. Rigurozitatea e mama lor! :)

  9. bogdanodagescu says:

    nedumerire: interviurile din periodice cum se citeaza in sistemul francez?

    • mihaelaursa says:

      Interviul este tot un articol, asa ca respecti indicatiile pentru articol din periodice, folosind la autor numele personalitatii intervievate, apoi titlul interviului, apoi punct si Interviu de Cutarica Icsuleanu in…. and all the rest.

  10. mersi mult pt acest post!
    eu am ajuns in anul III de Litere, Bucuresti si nu m-a invatat nimeni cum se scrie o lucrare academica si cum se fac notele de subsol; nu stiu cum e la Cluj, dar noua toti profesorii ne spun sa le aducem lucrari facute “cum trebuie” dar niciunul nu pune osul la munca sa ne arate intr-adevar cum se face o lucrare, noi ar trebui sa stim ca prin minune; de parca nu de-aia ne ducem la facultate sa ne invete ei, ne ducem doar sa ne verifice si sa ne lase restanti si sa faca misto de noi cand nu stim.
    vai de tine, Romania! si nu sunt doar ei de vina, profesorii, e de vina tot sistemul de invatamant si toata conducerea Romaniei, ca daca pe ei nu ii motiveaza cu salariul cu care ar trebui, de ce i-ar interesa de noi?
    vai de ei si vai de noi!

    • mihaelaursa says:

      N-as vrea sa-ncep cu hibele sistemului, ca nu m-as mai opri.
      Dar cu chestiile de metoda, problema este ca nici profesorii nu prea stiu. La noi se poarta eseismul intr-o acceptie ultraimpresionista, cand la universitatile occidentale nu se uita nimeni la text daca nu respecta anumite reguli minimale. Le repet studentilor mei ca a sustine o teza presupune a intra intr-un joc: nu te obliga nimeni sa joci, dar daca o faci, trebuie să respecti regulile jocului.

  11. Catalin says:

    Intrebarea mea este:
    daca introducem o referinta de pe web,,, iar acea referinta se repeta, pentru urmatoarele vom scrie autiorul si op.cit.? sau Autorul, loc.cit.? sau? ce fac daca nu pot indica pagini? majoritatea site-urilor nu au pagini

  12. Catalin says:

    Si mai am o intrebare, printr-un exemplu:

    sa spunem ca cele de mai jos sunt notele de subsol:

    1. R. Landes, „Giants With Feet of Clay: On the Historiography of the Year 1000” (29 decembrie 1999), http://www.mille.org, Center for Millenial Studies at Boston University, http://www.mille.org/scholarship/1000/AHR9.html, accesat 10 octombrie 2009.

    2. R. A. Landes, A. C. Gow, D. C. Van Meter, The apocalyptic year 1000: religious expectation and social change, 950-1050, Oxford University Press, New York, 2003, p. 274.

    3. R. Landes, (ar trebuie sa vina ce e la 1… nu pot scrie op.cit.),,, ce scriu? Scriu absolut tot ce a fost la primul punct?

    • mihaelaursa says:

      La nota 3 ar trebui sa apara numele autorului si titlul scurt, adica numai „Giants With Feet of Clay: On the Historiography of the Year 1000”. Se mai poarta si scurtarea titlului in genul „Giants With Feet of Clay…”, dar atentie sa pastrati suficiente cuvinte din titlul incat sa nu existe confuzii.

  13. Catalin says:

    Si o ultima intrebare, ( cred):
    Cat de mare trebuie sa fie distanta intre aceeasi referinta la subsol pentru a scrie op.cit. si pentru a o scrie din nou complet?

    • mihaelaursa says:

      Nu sunt sigura ca am inteles intrebarea. Daca va referiti la faptul ca uneori o referinta este redata integral la subsol, iar alteori apare doar op. cit., diferenta este data de apropierea de prima ei citare. Adica, prima data referinta este integrala. Daca ea reapare in nota IMEDIAT urmatoare se da Idem, ibidem, dar daca reapare abia DUPA ALTE CATEVA NOTE, in care se trimitea in alte locuri, se da op. cit. Mai este si cazul exemplificat mai sus, cand apar mai multe lucrari ale aceluiasi autor si cand op. cit. ar crea confuzie. In acest caz, IN LOC DE op. cit. notam iar numele autorului si titlul scurt, adica „Giants With Feet of Clay…”.

      • Catalin says:

        Intreabrea era cate pagini trebuie sa existe intre refrinte pentru a scrie notele complete din nou? Adica:
        R. landes, detalii complete, p. 12 – apare la pagina 14,
        R. landes, op.cit, – apare la pagina 15
        la pagina 100 daca apare din nou aceeasi lucrare voi spune R. Landes, tiltul complet ? sau R. landes, op.cit. ???

  14. Catalin says:

    Buna ziua si va rog sa ma scuzati ca va deranjez cu intrebari, dar intampin dificultati si doresc sa fie totul asa cum trebuie.
    O prima problema:
    Daca la o nota de subsol apar doua lucrari, de exemplu:
    1. M. Ionescu, op.cit., p. 33; M. Popescu, op.cit., p. 44.
    Iar la urmatoarea nota de subsol trebuie puse aceleasi lucrari cu alte pagini, trebuie scrise amandoua, corect? Pentru ca nu pot spune:
    2. Ibidem, op.cit., p. 105; Ibidem, op.cit., p. 200.
    Banuiesc ca varianta corecta este:
    2. M. Ionescu, op.cit., p. 105; M. Popescu, op.cit. p. 200.
    Doresc sa-mi spuneti daca acesta este modul corect de a proceda, sau daca nu, care este acela.
    Ma gandesc ca aceeasi situatie confuza este si in cazul in care la nota 2 am fi dat doar una dintre cele doua lucrari, ca in exemplul de mai jos:
    1. M. Ionescu, op.cit., p. 33; M. Popescu, op.cit., p. 44.
    2. Ibidem, p. 200. (confuz, care dintre cele doua)
    Va multumesc si astept raspuns

  15. Catalin says:

    O a doua problema
    NU sunt lamurit cum ar trebuie sa apara in text numele de organizatii, culte, institutii, comunitati, asezari (nu orase sau sate), grupuri – toate cu caracter religios.
    Multe dintre numele elementelor de mai sus sunt necunoscute publicului din Romania, au nume foarte lungi. Am inteles ca trebuie dat numele lor original, dar in contextul in care sunt enuntate intelegerea numelui este oarecum esential.
    In cazul acesta, cum sa procedez:
    Este bun exemplul cu numele in romana in ghilimele iar imediat in paranteza numele original in italic?

    Citez: În 1843 aboliţionistul John Collins, liderul „Societăţii pentru Cercetare şi Reformă Universală” (Society for Universal Inquiry and Reform), a pus bazele propriei utopii pe un teren agricol…..

    Iar in cazul in care forma de mai sus este corecta, pentru ulterioarele aparitii in text ale aceleasi Societati mai sunt necesare sau nu ghilimele. Mai precis, voi scrie tot „Societatea pentru Cercetare şi Reformă Universală” (cu ghilimele) sau simplu fara ghilimele Societatea pentru Cercetare şi Reformă Universală?
    Va multumesc si astept raspuns

    • mihaelaursa says:

      In principiu se scriu asa cum ati facut-o deja, cu initiala mare la fiecare cuvant, cu exceptia cuvintelor de legatura, fara ghilimele. Daca nu sunt organizatii romanesti, nu este tocmai corect sa le dati numele romanesc. Ca sa „se-nteleaga”, veti da numele original in text si, in paranteza, acronimul dupa titulatura originala (adica termenul format din primele litere ale acestei titulaturi, scris cu litere mari) + traducerea românească după precizarea „în rom.,…..”. In felul acesta, cand titulatura reapare, puteti utiliza acronimul. Tot fara ghilimele. Ghilimele se pun cand figureaza in titulatura originala.

  16. Ioana says:

    Buna ziua. am si eu 2 intrebari.
    Prima.
    Am nevoie sa citez din editia din 1852 a lucrarii Coliba Unchiului Tom. Fragmentul din care citez este de fapt o urare a autoarei catre cititorii ei, urare care nu apare in traducerile romanesti. In cazul acesta, in textul meu voi folosi doar numele original al lucrarii, precum si la subsol si in biografie?

    A doua.
    In notele de subsol si biografie, numele de reviste apare in italic sau in italic + ghilimele. Cel mai adesea am vazut doar in italic, si doar intr-un loc cu tot cu ghilimele. Vreau doar sa fiu sigura ca forma italica (fara ghilimele) este forma corecta.
    va multumesc

    • mihaelaursa says:

      1. Nota va specifica: „în editia din 1852”, titlul original si indicatiile de editura.
      2. Biografie = relatare a vietii cuiva, bibliografie = lista de carti si de lucrari. Celalalt raspuns exista deja in materialul .pdf: ghilimele, fara italice.

  17. Ioana says:

    Aveti dreptate. am vrut sa scriu bibliografie dar m-am grabit.

  18. Ioana says:

    BUna ziua.. am inca o intrebare
    In lucrarea mea as dori sa trec la subsol un documentar video.. In cazul acesta care este notarea? asemeni unui webografic? Iar in susbol ma concentrez pe adresa producatorului si descrierea lui sau pe adresa de youtube unde poate fi vizionat (cred ca ilegal) in totalitate?
    Un exemplu ar fi nemaipomenit. Va multumesc.

  19. Ioana says:

    O completare la intrebare: in nota de subsol voi scrie si lungimea completa a documentarului si minutul in care apare informatia ce o citez?

  20. Catalin says:

    Intrebare:
    daca am urmatoarea situatiela nota de subsol:
    1) Peter John Olivi, Warren Lewis, op.cit., p. 230, apud P. Halsall, D. Burr, op.cit., p. 32.
    2) Peter John Olivi, Warren Lewis, op.cit., p. 231, apud P. Halsall, D. Burr, op.cit., p.34.

    Le scriu asa cum sunt aratate mai sus? sau exista scurtaturi gen:
    1) Peter John Olivi, Warren Lewis, op.cit., p. 230, apud P. Halsall, D. Burr, op.cit., p. 32.
    2) Ibidem, p. 230, apud Ibidem, p. 32.

    Eu banuiesc ca prima varianta e cea corecta. va rog sa ma indrumati.

  21. Catalin says:

    Buna ziua
    va rog sa-mi spuneti, numele de mari religii se scriu cu majuscula sau cu minuscula in interiorul propozitiei:
    Crestinism sau crestinism? Iudaism sau iudaism?

    Cel mai des am intalnit cu minusucula, dar va intreb pentru a fi sigur.

    • mihaelaursa says:

      Asta nu-i o chestiune de sistem de alcatuire a aparatului critic, ci de limba romana: in limba romana curentele de idei, sisteme religioase, religii, curente culturale etc. se scriu intotdeauna cu litera mica .

  22. Adelina says:

    Buna ziua

    Va rog mult sa ma ajutati cu o problema.
    In cazul in care vreau sa citez/parafrazez un autor citat de alt autor, folosind apud, ce pot sa fac atunci cand nu am toate informatiile necesare, anume:

    In cartea Mihaelei Boza, ea spune: “Paul Popescu Neveanu a emis teoria conform careia….”

    Eu voi scrie Paul Popescu Neveanu apud. Mihaela Boza, [ carte], [editura], [loc], [an] ? Tinand cont ca nu se mentioneaza cartea, editura, pagina de la Popescu Neveanu?

    • mihaelaursa says:

      Da. Citarea ramane precisa cata vreme dati indicatiile complete pentru lucrarea care citeaza, chiar daca ea citeaza incomplet.

  23. Catalin says:

    Buna ziua din nou. revin cu o alta intrebare.
    Nu pot sa-mi dau seama cum se scrie corect:
    “Regele MIhai” sau “regele MIhai” in interiorul propozitiei? Titlul se scrie cu majuscula sau cu minuscula atunci cand precede numele? La fel si “imparatul Charles al II-lea” sau “Imparatul Charles al II-lea”? “Contele Bradfield” sau “contele Bradfiled”?
    In pdf.ul emanat de Academia Romana se da exemplul “Presedentia Romaniei” dar nu pot sa imi dau seama de aici care e varianta corecta. In articolele wikipedia se scriu toate “regele X” iar pe site-uri dedicate unor astfel de persoanlitati se scriu “Regele X”.
    va multumesc si astept raspuns.

  24. Catalin says:

    O precizare la ce am spus mai sus. Tot pe wikipedia vad ca “Papa Ioan Paul I” se scrie tot timpul cu majuscula in interiorul propozitiei. Titlul “papa” are un regim privilegiat sau diferit fata de celelalte titluri?

  25. JoAmy says:

    U just saved me! La prima licenta stiam toate chestiile astea, dar acum se pare ca le/am uitat pe toate. Acum, ma intreb eu, doar de curiozitate, unde se gasesc in mod oficial toate precizarile acestea legate de notele de subsol? (nu ca nu ar fi extrem de util acest post) Zic asta pentru ca…daca nu am avea net, ce ne/am face? Zau ca uneori am impresia ca circula la fel ca istoria orala.

  26. JoAmy says:

    si inca ceva…cum indic in nota de subsol faptul ca am citat din nota de subsol a autorului?

  27. Pingback: Norme de redactare a unei lucrări ştiinţifice | Remus Tanasă

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s