Mihaela Ursa
este teoretician şi critic literar (vezi lista de lucrari), predă literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj (vezi CV). Între cursurile ei figurează:
- literatură comparată – ficțiune erotică și studii de gen (semestrul I-LY21011-Poetici corporale și semestrul II-LY22014-Identitati si alteritati)
- literatură comparată, istorie literară și naratologie – evoluția romanului (semestrul I-LK21187-De la romanul cavaleresc si semestrul II-LK22196-Romanul sec XIX)
- literatură comparată și teorie literară – postmodernism (semestrul II-LK32194-Literatura postmoderna)
- imagologie, analiză vizuală și studii despre imaginar (în cadrul Masteratului de Istoria Imaginilor – Istoria Ideilor, semestrul II-Imaginarul feminitatii).
Află pe scurt:
- Cum să redactezi o lucrare științifică: descarcă PDF-ul aici (norme-de-redactare)!
- Cum să alcătuiești argumentul unei lucrări științifice (conferință, teză de licență, disertație de master sau teză de doctorat): descarcă PDF-ul aici (alcatuire_argument_teza)!
Dintre cărțile autoarei:
- descarcă gratuit aici: Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Editura Paralela 45, colecția Debut, Pitești, 1999, 141 p, vezi mai jos PDF-ul:

Premiul pentru debut al USR, 1999





![Pe lîngă proză, Crăciun practică textul critic (mai exact eseul, chiar cu mai mare insistenţă în ultimii ani), după cum răspunde şi vocaţiei sale incontestabile de editor, asumîndu-şi sarcina editării unor antologii esenţiale (din poezia, proza scurtă, textele teoretice ale optzeciştilor şi nu numai) într-o epocă în care mai mulţi dintre foştii săi confraţi trudesc mai degrabă pentru proiecte nu mai puţin importante, dar individuale (reviste literare, edituri etc.). Pentru Gheorghe Crăciun, împăcarea acestor vocaţii reprezintă tocmai garanţia autentificării propriei existenţe: “numai punerea în contact a polului pozitiv al elanului creator cu polul negativ al conştiinţei critice poate declanşa acel curent continuu de care existenţa sa [a criticului – n.m.] imaginară în pagină are atîta nevoie.” În plus, condiţia de critic este asumată ca o prelungire a celei de prozator, după cum în prefaţa la unul din volumele sale de critică Gheorghe Crăciun se visează ’prozator de idei’.](http://mihaelaursa.files.wordpress.com/2007/06/gh-craciun-monografie.jpg?w=200&h=300)






